Cele 43 de circumscriptii electorale ale Romaniei au fost impartite in 452 de colegii uninominale, 315 pentru alegerea deputatilor si 137 pentru alegerea senatorilor. Hotararea de guvern care stabileste desenul colegiilor a fost luata dupa ce Comisia de Cod Electoral a Parlamentului a lucrat vreme de patru luni la desenarea colegiilor. Intre altele, harta electorala a Bucurestiului a fost marul discordiei care a

ca desenarea colegiilor uninominale este de-a dreptul cruciala pentru unele partide se poate vedea, in primul rand, din incrancenarea cu care PRM se incapataneaza sa vada respinsa hotararea de guvern cu pricina, chiar si dupa inceputul oficial al campaniei electorale. PRM s-a plans Curtii de Apel Bucuresti ca hotararea de guvern nu respecta prevederea stabilita de legea electorala ca un colegiul uninominal nu poate fi cu 30% mai mic sau mai mare decat altul. (PRM contesta si o ordonanta de urgenta care aduce unele modificari legii electorale, motivand ca ele incalca anumite drepturi electorale). PRM are toate motivele sa se teama de schimbarea sistemului electoral. Un partid bazat pe o singura personalitate cand noul sistem favorizeaza partidele cele mai bogate in lideri de opinie are sanse numarate de a intra in Parlament. Ele se invart in jurul cifrei 5, exact cat pragul de intrare a unui partid in Parlament.

Dar ingrijorarea care domneste in PRM in asteptarea zilei de la 30 noiembrie face victime si in partidele mari, pretendente la portofolii in viitorul guvern. Nu intamplator, parlamentarii au negociat din martie pana in iulie cum sa imparta judetele (circumscriptiile) in colegii si nici macar nu au apucat sa termine la timp (20 iulie), astfel ca decizia finala a revenit guvernului. Negocierile din Comisia de Cod Electoral au fost crunte. Fiecare partid isi dorea sa vada pe harta un desen care sa-l favorizeze. "Sunt interese d