Peste 750.000 de tone de deşeuri care ar putea fi valorificate ajung din casele bucureştenilor direct la gropile de gunoi din jurul oraşului. Lipsa infrastructurii şi a educaţiei adună laolaltă în pubela bucureşteanului ciorba şi tocăniţa, cartonul de la cutia de pantofi şi petul de la apa minerală. Capitala generează anual 1.500.000 tone de gunoaie. Depozitarea deşeurilor se face şi în mod sălbatic, pe linia de centură sau pe terenurile virane, chiar şi din afara Bucureştiului, potrivit directorului adjunct al Direcţiei Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Magda Iuga.
“Teoretic, Municipalitatea nu are o groapă a ei. Groapa Glina, arhicunoscută, e în administrarea Primăriei Popeşti-Leordeni, groapa Iridex din zona Chitila este construită şi administrată de societatea Iridex, iar cea de la Vidra se află pe raza Ilfov”, precizează Iuga. Toată lumea din Bucureşti e nemulţumită pentru că oraşul este infect, potrivit lui Iuga.
Tocăniţa stă în calea reciclării
“De ce? Pentru că şoferul care stă într-o maşină, şi nu în orice fel de maşină, aruncă chiştocul de ţigară şi ambalajul de la ţigări pe geamul maşinii. La fel fac şi pietonii. Aruncă pe unde apucă sau, dacă aruncă în containere, o fac fără a-i interesa ce scrie pe acestea”, spune Iuga.
În pubela bucureşteanului se găsesc în mod frecvent deşeuri alimentare. Se pare că populaţia nu conştientizează încă faptul că resturile de mâncare distrug materiale care, după colectare, ar putea fi valorificate.
În 2007, s-au colectat 25.000 de tone de hârtie şi carton, dar cantitatea putea fi dublă. “Un ambalaj de hârtie care a intrat în recipientul cu deşeuri menajere nu mai poate fi recuperat. Aruncăm foarte multe alimente la coş. Ciorba care nu se mai consumă se aruncă în pubelă, deşi nu este corect, pentru că nu este deşeu menajer”,
