În faţa ameninţărilor crizei financiar globale, administratorii fondurilor de pensii din România au investit banii participanţilor în active mai sigure, dar cu randament mai mic.
Între pensiile private obligatorii şi cele facultative nu mai sunt diferenţe din punctul de vedere al structurii investiţiilor. Atât pe Pilonul II, cât şi pe Pilonul III, administratorii cumpără titluri de stat, instrumente financiare garantate în totalitate, ceea ce înseamnă că actualii participanţi nu ar trebui să se aştepte la pensii prea mari la bătrâneţe.
Pe Pilonul II, al pensiilor private obligatorii, funcţionează în prezent 14 administratori şi tot atâtea fonduri. În vreme ce în iunie 2008, 43,1% din bani erau investiţi în depozite bancare, 6,1% în acţiuni, 43,8% în titluri de stat şi 6,7% în obligaţiuni corporative tranzacţionate, după câteva luni, la sfârşitul lui septembrie, structura investiţiilor s-a schimbat dramatic. Doar 16,52% din bani se află în depozite bancare şi 3,42% în acţiuni. Administratorii s-au orientat spre titluri de stat şi obligaţiuni corporative, procentele fiind de 63,05% pentru primele şi 16,92% pentru cele din a doua categorie.
Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) este de părere că problemele financiare din SUA nu pun în pericol piaţa pensiilor private din România, dar recunosc că administratorii s-au orientat spre investiţii mai sigure. De altfel, CSSPP a elaborat un proiect de normă pentru modificarea legislaţiei şi care să le permită administratorilor să investească mai mult în titluri de stat, certificate de trezorerie şi obligaţiuni guvernamentale, peste plafonul stabilit anterior de 70% din valoarea totală a activelor.
83% dintre investiţiile Pilonului II sunt în România şi 17% în spaţiul Uniunii Europene. La sfârşitul lunii septembrie, activ
