Sondajele de opinie il indica pe democratul Barack Obama drept castigator al alegerilor prezidentiale din SUA, atat la nivel national, cat si in majoritatea statelor, chiar in unele considerate cu simpatii republicane. Republicanul John McCain refuza insa sa ridice steagul alb, si nu doar din considerente de imagine.
Au fost cazuri in care rezultatul alegerilor a contrazis sondajele de opinie preelectorale, iar aceste exemple ii incurajeaza pe candidatii cotati cu sansa a doua. Cea mai importanta rasturnare de situatie – si totodata cel mai mare soc din istoria sondajelor de opinie – s-a produs in 1948, cand democratul Harry Truman, candidat pentru un al doilea mandat, l-a invins in pofida tuturor predictiilor pe republicanul Thomas Dewey. Diferenta dintre scorul lui Truman, prezis de ultimul sondaj de opinie, si cel obtinut in alegeri a fost de 9,4%. Victoria-surpriza a lui Truman a fost cea de-a cincea consecutiva pentru Partidul Democrat in alegerile prezidentiale.
Si in urmatoarele alegeri prezidentiale, din 1952, diferenta dintre scorul prezis de sondaje si cel real a fost semnificativa, de 8,8%. Generalul Dwight D. Eisenhower, erou de razboi, a adus victoria pentru Partidul Republican, punand capat unei suprematii de doua decenii a democratilor la Casa Alba.
In 1962, tanarul democrat John F. Kennedy a furnizat o noua surpriza, reusind sa castige la limita in fata experimentatului Richard Nixon, diferenta dintre cei doi in votul popular, de doar 0,1% (49,7% pentru Kennedy si 49,6% pentru Nixon) fiind cea mai mica din istoria SUA. Este adevarat, Kennedy a fost favorizat de intrarea in "arsenalul" de campanie a unei noi "arme", televiziunea, el eclipsandu-si adversarul in prima dezbatere televizata din istorie intre candidatii la Casa Alba.
Dupa asasinarea lui Kennedy, fostul sau vicepresedinte Lyndon Johnson a candidat i