Întâlnit la noi în zonele de deal, până către munte, păducelul este numit şi gherghin, mălai moale, mărăcin şi chiar măceş. Este un arbust, cu alura unui pom, poate ajunge la circa 10 metri înălţime. În fitoterapie, de la păducel se folosesc cu bune rezultate florile, frunzele şi fructele. Se recomandă in problemele cardiace cu substrat nervos. Se elimină astfel dereglările cardiovasculare, se echilibrează tensiunea (la hipertensivi) şi aritmiile cardiace, sistemul nervos se calmează (un efect excelent este dispariţia stărilor de irascibilitate la femei), dispar insomniile, ca şi afecţiunile cardiace. Pe de altă parte, acelaşi preparat ajută la tratarea tulburărilor de menopauză şi a anginei pectorale, având o influenţă pozitivă şi în astm.

Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de plantă (flori sau fructe), la 250 mililitri de apă fierbinte. Se lasă un sfert de oră, se strecoară şi se îndulceşte cu miere, întreaga cantitate consumându-se de-a lungul unei zile. Tinctura, deseori indicată cardiacilor, se prepara, din 20 grame de plantă, puse la macerat în 100 mililitri de alcool (60 de grade). Se lasă zece zile, după care poate începe tratamentul, cu 10-15 picături de trei ori pe zi, ultima doză înainte de culcare. Aceeaşi tinctură, combinată cu cea de valeriană, dă un preparat cu bune efecte în afecţiunile cardiace de natură nervoasă (30-50 de picături, de trei ori pe zi, înaintea meselor principale).

Întâlnit la noi în zonele de deal, până către munte, păducelul este numit şi gherghin, mălai moale, mărăcin şi chiar măceş. Este un arbust, cu alura unui pom, poate ajunge la circa 10 metri înălţime. În fitoterapie, de la păducel se folosesc cu bune rezultate florile, frunzele şi fructele. Se recomandă in problemele cardiace cu substrat nervos. Se elimină astfel dereglările cardiovasculare, se echilibrează tensiunea (la hipertensivi) şi aritmiile cardiace,