"Sterian nu avea răutăţi fundamentale", spune Teodora Ionescu, realizator radio.

În ciuda slobozeniei la gură, nu trecea peste anumite limite, povesteşte Teodora Ionescu. "Limite la Vali? – veţi spune – Ha! Ei bine, da, existau, şi ele se numeau CEI ŞAPTE ANI DE-ACASĂ, CULTURA, şi altele asemenea. Nimeni nu zice că nu sărea calul. Dar, parcă, de fiecare dată, ştia să facă în aşa fel încât să înţelegi că l-a luat valul şi că îi pare rău. Mai niciodată nu o făcea explicit, dar îţi dădea de înţeles. Exemplu? La o emisiune în direct s-a luat rău de un personaj sus-pus din acea vreme, personaj de pe urma căruia aş fi putut avea personal mari neplăceri. Nu s-a întâmplat asta, pentru că de fiecare dată când îl făcea cu ou şi cu oţet, fraza respectivă era urmată de ceva de genul «asta e părerea mea». Ca un fel de protecţie".

CINSTIT. "Pe de altă parte, puţini şi-ar putea imagina un Vali Sterian surprins şi emoţionat. Da, am văzut cum sub un zâmbet de apărare, se citea tulburarea atunci când i-am povestit despre o liceană care cânta una dintre piesele lui mai puţin vehiculate. A vrut apoi să o cunoască, a cântat cu ea în direct şi aşa mai departe. Şi pentru că tot veni vorba, credea foarte mult în tineri. Îi promova cu mare drag la VÂNARE DE VÂNT, iar pe de altă parte se purta foarte cinstit cu cei fără har, spunându-le că nu au nici o treabă cu muzicile. Celor buni, însă, cum îi plăcea lui să spună, le dădea meditaţii pe gratis, adică îi ajuta atunci când apelau la studioul lui. Avea dezamăgiri, mai ales politice, pentru că atunci când se implica în ceva o făcea din tot sufletul. Şi cu atât mai mare era dezamăgirea atunci când constata că drumul ducea în cu totul altă direcţie, iar el trebuia să suporte costul (măcar de imagine) visului pentru neîndeplinirea căruia nu avea nici o vină. Dar, atenţie, asta nu-l făcea să-şi schimbe convingerile,