Mita a devenit o regulă nescrisă în toate spitalele româneşti. De la intrarea pe poarta spitalului şi până la cel mai bine pregătit doctor, nu te poţi descurca şi nu te bagă nimeni în seamă dacă nu oferi o mică „atenţie”.

Din pricina numărului mare de oameni care trec prin clinicile din România şi a nevoii acestora de îngrijiri medicale, sumele vehiculate sunt foarte mari. Fenomenul şpăgii există în aproape toate domeniile. În sistemul medical este, însă, cel mai vizibil, deoarece o persoană cu probleme de sănătate plăteşte cât este nevoie pentru a se însănătoşi. Ba chiar mai mult.

Sociologul Marius Pieleanu consideră că „sistemul medical este cel mai expus la şpagă". "Nu vorbim de şpagă ca de o activitate în afara percepţiei omului, ci vorbim de şpagă sau de mită şi le măsurăm din punctul de vedere al percepţiei oamenilor faţă de acest fenomen”, ne-a declarat acesta. Un alt sociolog susţine că în cazul medicilor, situaţia este diferită faţă de cea existentă în alte domenii. „Doctorul nu face un lucru ilegal pentru care primeşte mită şi atunci poate fi asimilat cu un cadou, o recompensă pentru serviciul respectiv”, explică Mircea Kivu.

"Problema pacientului, nu a doctorului"

Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, a susţinut, pentru evz.ro, poziţia instituţiei în această problemă. El consideră că „medicul primeşte o recompensă” şi că „aceasta este o problemă strict între medic şi pacient. Astărăstoae a menţionat că relaţia medic-pacient trebuie să fie în limitele codului deontologic, iar Colegiul Medicilor poate emite sancţiuni abia după finalizarea anchetei realizate de poliţişti. Potrivit lui Astărăstoae, problema şpăgii nu este una a doctorului, ci a pacientului. Acesta nu trebuie să se gândească, în momentul în care trebuie să-şi facă un control medical, la ce sumă de bani ar trebui să ofere mediculu