Dacă deficitul de ploaie se menţine, lacul cu ape curative ar putea dispărea. Administratorii staţiunii Lacu Sărat spun că seceta din ultimii doi ani este de vină. Ei se bazează pe puterea Celui de Sus ca lacul să-şi revină. Sute de oameni fac zilnic tratament balnear în staţiunea Lacu Sărat. Pe holurile complexului Flora oameni în vârstă îşi aşteaptă rândul la băi. În funcţie de specificul bolii, unii fac băi calde de sare, nămol şi plante, împachetări de nămol sau duşuri subacvale.

Românii vin la Lacu Sărat să se trateze de reumatism, de paralizii, de afecţiuni genitale sau dermatologice. Călina Nicolescu Veselu, medicul director din baza de tratament a staţiunii balneoclimaterice, spune că utilizarea nămolului terapeutic de la Lacu Sărat îi relaxează pe cei care îl folosesc.

De aceea, acolo, lumea se simte bine. „Aici oamenii nu vin la spital, vin la tratament ca să se relaxeze”, zice Ion Tănase, administratorul bazei de tratament şi a plajei amenajate din staţiunea de lângă Brăila.

Staţiunea nu este modernizată. Oamenii de prin părţile locului spun că înainte era mai frumos la Lacu Sărat. Unii se plâng chiar că staţiunea arată mai rău decât cu 30 de ani în urmă. Ion Tănase recunoaşte însă că infrastructura nu este ca în Vest, „dar că rezultatele tratamentului sunt mai bune la noi”.

Nămolul are proprietăţi curative

Oamenii de prin judeţele din apropiere vin vara în staţiune şi se ung cu nămolul curativ sau fac baie în lacul hipersalin. Balneaţia internă şi utilizarea nămolului sub formă caldă au loc însă în baza de tratament. Nămolul, precum şi apa sărată sunt aduse în bază din lac şi turnate înapoi, după cum precizează Sorin Eugen Boşneag, directorul firmei care a concesionat în 1998 nămolul şi apa sărată pe o perioadă de 20 de ani.

Ion Tănase spune că lacul este împărţit în mai