Partidele italiene au tras foloase în preajma campaniei electorale, iar cele româneşti s-au prezentat ca protectoare ale emigranţilor, arată profesorul italian Giordano Altarozzi. Giordano Altarozzi, profesor asociat de Istoria civilizaţiei italiene pe lângă Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, vede situaţia românilor din Italia printr-o oglindă întoarsă: a italianului aflat în România.
Îşi aminteşte de frica resimţită în primele zile de după uciderea Giovannei Reggiani, atât de italienii ameninţaţi de „infractorii” românii, cât şi de a românilor, care se aşteptau să fie vânaţi pe străzile din Peninsulă. Şi de felul în care crima a fost practic folosită de forţe politice din ambele ţări.
Altarozzi a ajuns în România acum patru ani, pentru un doctorat, a ales însă să lucreze în continuare la Cluj, în cadrul Institutului Italo-Român de Studii Istorice, înfiinţat printr-o colaborare între Universitatea Sapienza din Roma şi Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj. Împreună cu profesorii clujeni, a creat un curs de Istoria civilizaţiei italiene şi a rămas astfel aici.
Cu siguranţă, mulţi italieni v-au rugat în ultimii ani să le spuneţi câteva cuvinte despre români. Cum ar arăta această prezentare?
Sigur, de multe ori am fost întrebat cum este România şi mai ales cum este cu românii de acolo, mai ales după evenimentele din ultimii ani. Întotdeauna am răspuns că în România mă simt ca acasă. Acolo am reuşit să mă împrietenesc cu mulţi oameni, poporul român mi s-a părut din prima clipă unul foarte prietenos. Chiar dacă uneori am trăit clipe neplăcute, cu siguranţă prezentarea mea despre România o sa fie mereu una pozitivă.
Cum vi s-a părut tratarea cazului „Romulus Mailat” în ziarele italiene, respectiv în cele româneşti?
Mi se pare că atât presa din Italia, cât
