Datele consultanţilor arată că un preţ mai mare de 2.000 de euro pe metru pătrat alungă clienţii. În ultimii cinci ani, bucureşteanul dornic de casă nouă a cumpărat tot ceea ce piaţa îi oferea. De câteva luni, s-a orientat înspre preţuri mici. Businessul rezidenţial s-a schimbat radical în ultimul an. Acum, cei interesaţi fac o selecţie mult mai atentă a produsului pentru care vor plăti. Locaţia este în continuare foarte importantă, dar nu mai primează. „Nu există cerere pentru toate tipurile de proiecte.

Cele mai căutate locuinţe sunt adresate clasei medii”, a declarat Nicoleta Radu, managing Partner Zanti Exclusiv. În accepţiunea jucătorilor din real estate, clasa medie are un venit lunar de 1.500- 3.000 de euro pe familie.

Clienţii apartamentelor din ansamblurile rezidenţiale au ocolit anul acesta proiectele mai scumpe de 2.000 de euro pe metru pătrat. „Cele mai vândute au practicat o politică de preţuri cuprinse între 1.200 şi 1.600 de euro pe metru pătrat, la care se adaugă TVA”, a declarat Raluca Irimie, directorul Departamentului de Consultanţă Colliers Internaţional.

În acest context, companiile care se pregătesc să lanseze noi proiecte nu mai vor să rişte prea mult. Motiv pentru care au ţintit tot clasa medie. „La nivel de intenţie, dezvoltatorii vor să practice aceeaşi politică de preţuri care a vândut în ultimele luni”, mai spune Irimie.

Preţurile apartamentelor recent construite au îngheţat pentru că numărul vânzărilor a scăzut. Această aşezare relativă nu este un semn al maturizării pieţei autohtone. Cererea şi oferta sunt departe de a se fi echilibrat, spun analiştii.

Utilizatorul final devine singurul client

„Unica schimbare majoră de pe piaţa bucureşteană este legată de segmentul de cumpărători”, spune Shimon Gallon, CEO Globe Trade Center România (GTC). Dacă până an