Pentru ca tot se vorbeste despre alegerile din SUA, iata un text despre sistemul lor electoral. mai precis, despre cum este ales presedintele jucator.
Atunci când se duc la vot ca să decidă cine le va fi preşedinte, americanii nu-i vor vota direct pe Obama sau pe McCain, ci un grup de mari electori, reuniţi în ceea ce se numeşte Colegiul Electoral. Anul acesta este ales al 44-lea preşedinte al Statelor Unite, care-şi va prelua funcţiile la 20 ianuarie 2009.
Alegătorii americani nu participă, tehnic vorbind, la alegerea directă a candidatului. Votându-l pe unul dintre aceştia, americanii aleg, de fapt, o listă de electori, reprezentându-l pe fiecare candidat. Aceştia sunt reuniţi în ceea ce se numeşte “colegiu electoral”. Fiecare stat american are un anumit număr de electori, stabilit în funcţie de mărimea populaţiei.
În aproape toate statele – mai puţin în Maine şi Nebraska, state ce respectă proporţiile de electori democraţi şi republicani – cîştigătorul votului popular primeşte toate voturile colegiului electoral din statul respectiv.
De pildă, în California, unde este cea mai numeroasă populaţie, dacă un candidat obţine cu un vot mai mult decît celălalt, el va cîştiga toţi cei 55 de electori. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cele trei state cheie, Ohio, Pennsylvania şi Florida, unde, de altfel, candidaţii desfăşoară şi cea mai intensă campanie electorală.
Din 1960 încoace, nimeni nu a devenit preşedinte dacă nu a câştigat în statele-cheie. În anul 2000, statul Florida i-a adus victoria lui George W. Bush. Iar în 2004, acelaşi candidat a obţinut în Ohio un avans de 2%, hotărâtoare pentru cel de-al doilea mandat.
Cei 538 de electori sunt desemnaţi de partide, iar votul lor trebuie să îl respecte pe cel popular. Ei au rolul de a preveni ca la Casa Albă să ajungă un dictator.
Electorii se reunesc, fiecare în statul în care a f