Premierul va discuta cu omologul său ungar şi cu cel polonez pentru a dejuca specula băncilor. Sursa: EPA
De pe urma speculaţiilor de pe piaţa interbancară nu a ieşit rănit doar leul românesc, ci şi forintul maghiar şi zlotul polonez. Astfel că cele trei state au decis să facă front comun pentru a preîntâmpina atacurile venite din partea băncilor străine care, salvate de la faliment cu fonduri publice, caută să facă profit de pe urma unor operaţiuni speculative împotriva monedelor naţionale.
Primul-ministru Călin Popescu- Tăriceanu a declarat, ieri, că se va consulta în zilele următoare cu prim-ministrul ungar, Ferenc Gyurcsany, şi cu premierul polonez, Donald Tusk, pentru a stabili o poziţie comună împotriva unor astfel de operaţiuni cu caracter speculativ. „Nu mi se pare normal ca, în anumite ţări, băncile să fie salvate cu bani publici şi, după aia, aceleaşi bănci să facă operaţiuni speculative cu moneda românească, cu alte cuvinte, să facă profit pe cârca contribuabilului român“, a afirmat, ieri, Tăriceanu.
Speculaţia pe leu, imorală
Premierul Tăriceanu consideră că astfel de acţiuni speculative sunt imorale. „Nu este moral ceea ce se întâmplă. Capitalismul nu este prin esenţă moral, dar această criză care s-a declanşat în America a apărut tocmai pentru că s-au desconsiderat elementele fundamentale ale capitalismului“, a arătat Tăriceanu. Banca Naţională a României (BNR) a atras prima atenţia în privinţa a trei instituţii de credit care, alături de partenerii străini, au participat la un atac eşuat asupra leului.
Consiliul Concurenţei (CC) este cel care a arătat primul cu degetul patru mari instituţii bancare suspecte că au încercat să facă speculaţii pe leu: ING, Bancpost, Royal Bank of Scotland (RBS) şi UniCredit Ţiriac Bank. Gheorghe Oprescu, preşedintele CC, anunţa la sfârşitul săptămânii trecute
