Modelele nu au dat greş niciodată de la inventarea lor

Americanii, influenţaţi încă de chestiunea rasială

Cât timp candidaţii la alegerile din SUA investeau în campaniile electorale, nici ştiinţa nu a stat degeaba. Modelele şi tiparele descoperite în marja alegerilor din America nu numai că spun multe despre alegătorii americani, dar pot fi la fel de utile şi pentru alte state.

Matematica şi-a ales favoritul încă înainte de începerea campaniei

„Democraţii vor prelua controlul asupra Casei Albe în 2008, indiferent ce candidat aleg”, spunea încă de acum doi ani Allan Lichtman, istoric şi cercetător la Universitatea Harvard, citat de revista New Scientist. Totul se învârte, şi aici, în jurul economiei, cum descoperise, oarecum empiric, Bill Clinton („E vorba de economie, prostule”). „Modelul Lichtman” a prezis până acum corect rezultatul ultimelor şase alegeri din SUA. O întreagă analiză făcută asupra perioadei de după război de către Universitatea din Gothenburg arată că fiecare procent de creştere în venitul unui locuitor adaugă 3,6% probabilitate ca acel om să voteze pentru candidatul partidului care a deţinut puterea. Invers, orice pierde se traduce în aceleaşi procente acordate rivalului. Or, cu mult înainte de izbucnirea crizei financiare chiar, venitul cetăţeanului american a stagnat şi apoi a început să scadă – ceea ce nu înseamnă decât puncte de câştig pentru Obama.

Aceeaşi universitate din Suedia a demonstrat că războiul este un factor la fel de important. Potrivit modelului matematic aplicat pe perioadele din timpul războaielor din Vietnam şi Coreea, fiecare 100 de victime americane la milionul de votanţi au costat partidul aflat la putere cel puţin cinci procente în minus. Cei 4000 de americani ucişi în Irak ar însemna deci 5,7 procente mai puţin în ceea ce priveşte votul popular acordat lui McCain. Alte analize mate