Ioana Lupea: „PSD şi-a păstrat intactă nu numai rezerva de cadre educată la şcoala tranziţiei, cu master în număratul ouălor, ci şi reflexele de partid-stat“.

Urma bocancului lui Adrian Năstase de pe creierul nostru s-a şters. Sondajele ne avertizează că alegătorii i-au încuiat pe Mătuşa Tamara şi pe Michi Şpagă într-o debara a memoriei. Partidul succesor al PCR urcă pe panta încrederii populaţiei până la cota de guvernare. În vremuri de criză, dulcea promisiune a asistenţei universale pe viaţă cântăreşte mai greu decât amintirea comunismului totalitarist, baronii şi corupţia. PSD a rămas numai inamicul unui grup de nostalgici ai Pieţei Universităţii.

PSD nu s-a schimbat. Doar că de la talpa partidului s-a ridicat o nouă generaţie de baroni cu pretenţii la funcţii înalte. Noul Nicolae Mischie este Liviu Dragnea, noul Adrian Năstase este Radu Mazăre. Mirosul puterii a scos din dulapuri scheletele guvernării Năstase ca Ovidiu Muşetescu, părintele privatizărilor dubioase, şi Gabriel Oprea, samsar cu terenurile statului. Nu oamenii perfect onorabili folosiţi ca argument al reformei şi expuşi la televizor conduc partidul, tot Viorel Hrebenciuc şi Miron Mitrea trag sforile.

PSD şi-a păstrat intactă nu numai rezerva de cadre educată la şcoala tranziţiei, cu master în număratul ouălor, ci şi reflexele de partid-stat. Cruciada PSD condusă de Nicolae Văcăroiu împotriva „decadentului“ Institut Cultural Român, ca şi lupta de clasă a şefului PSD Brăila cu directorul de teatru care a permis montarea unei piese „impudice“ dau măsura mentalităţilor din partid. Reprimarea cu pârghiile statului a libertăţii de exprimare şi impunerea cu forţa a culturii oficiale fac parte din instrumentarul partidului-stat, experimentat în administraţia Năstase pe mass-media.

Sub conducerea reformistului Mircea Geoană, parlamentarii social-democraţi au