Principalele servicii secrete au devenit mai discrete in ultimii ani, dar suspiciunile privind implicarea lor in politica nu s-au spulberat.
In 2007, dupa ce Curtea Constitutionala a avizat negativ propunerea Parlamentului de suspendare a presedintelui Basescu, liderul PSD, Mircea Geoana, a declarat ca seful statului ar fi cerut date de la SRI referitoare la judecatorii Curtii. Geoana a prezentat atunci doua note scrise de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre situatia dosarelor a trei judecatori: Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu si Ion Predescu. seful Serviciului a negat amestecul politic, iar Comisia parlamentara care verifica activitatatea SRI a stabilit la randul sau ca nu au existat actiuni de politie politica. Aceeasi comisie a semnalat unele nereguli in functionarea Serviciului si a facut recomandari, care au fost trimise CSAT, de catre conducerile celor doua Camere ale Parlamentului, "pentru elaborarea legilor sigurantei".
Nici unul dintre principalele partide parlamentare nu a luat insa in serios urgenta adoptarii pachetului de legi care ar trebui sa guverneze siguranta nationala, desi legea cadru existenta este in vigoare dinaintea adoptarii Constitutiei in 1991, fiind depasita de alte acte normative. PSD si PNL au respins pachetul de legi propus de presedintele Basescu si facut de specialistii serviciilor, venind fiecare separat cu propriile legi. Armonizarea punctelor de vedere a fost imposibila atat din cauza rivalitatilor politice, cat si a filozofiilor diferite propuse. Liberalii au mizat in aceste legi pe mai multa transparenta si pe respectarea drepturilor omului, in vreme ce PSD si PD-L ar fi vrut variante mai dure in care serviciile sa poata interveni atunci cand este vorba despre "siguranta nationala", o sintagma deocamdata definita destul de vag.
Nu vom schimba sefii SRI si SIE @
