Toti povestitorii de talent ai lumii risca sa traiasca unul dintre basmele cu care si-au sedus ascultatorii. Daca spui povesti de groaza, intrarea basmului in viata ta e aproape ca un blestem. Cam asta i se intampla ministrului Finantelor in aceste zile. Cu mare dibacie el ne-a ametit in asa masura incat nu mai stim daca avem bani pentru a sustine majorarea salariilor profesorilor, daca n-avem. Nu este clar nici daca Finantele vor incasa suficienti bani din impozite si taxe, astfel incat sa poata finanta cheltuielile publice la nivelul acesta experimental propus de liberali.
Insa chestiunea majorarii cu 50% a tuturor salariilor din spatiul public nu este cea mai mare primejdie care pandeste Ministerul Finantelor.
Se pare ca incetinirea economiei va incepe inainte de termen, din cauza blocarii temporare a creditelor date de banci companiilor. Un prim efect se vede in buget, care a colectat cu 1,5 miliarde lei mai putini bani in ultima perioada. Romania a mai trecut printr-o perioada in care multe companii foloseau, pentru a-si tine in viata activitatea, banii pe care ar fi trebuit sa-i dea Fiscului. Era un procedeu mai ieftin decat imprumutul bancar si a purtat denumirea eleganta de "credit fiscal". La un moment dat, naravul s-a extins la o mare parte din firmele romanesti, a declansat un blocaj financiar, a lasat bugetul fara bani si a indepartat investitiile straine. Autoritatile au sters cu buretele multe dintre aceste credite fiscale, uneori pentru a-si asigura sprijin politic. Romanul obisnuit a platit creditele fiscale prin inflatie mare si prin faptul ca bugetul de stat nu a putut finanta ani de zile, la un nivel rezonabil, nici sanatatea, nici invatamantul.
O alta primejdie care pluteste in aer este posibilitatea ca Romania sa depaseasca in acest an limita fixata la Maastricht pentru deficitul bugetar, de 3% din Produsul Intern
