Situaţia financiară de pe Glob a dus la închiderea unei fabrici de încălţăminte din Turda, şi peste 100 de angajaţi au rămas pe drumuri aproape fără să-şi dea seama ce i-a lovit. Sursa: Mihai Şoica
Alucrat 30 de ani într-o fabrică din Turda, jude- ţul Cluj. În ultima vreme a făcut încălţăminte pentru italieni, ceea ce a sunat bine şi i-a adus o leafă OK. În urmă cu o lună, a aflat că e criză la americani. Ceva cu Bursa, cu băncile, cu dolarul. Chestii de-ale lor.
Săptămâna trecută, fără să-şi dea prea bine seama de ce, criza a lovit-o în plin pe ea, Susana Cristea, 48 de ani. Fabrica italienilor s-a închis pentru că „nu mai există comenzi“. Iar ea a rămas şomeră, în plină globalizare a crizei.
„Nu am crezut că va ajunge la mine criza“
Probabil primii şomeri din România afectaţi direct de criza financiară sunt 105 angajaţi ai unei fabrici de încălţăminte din Turda, Toscano SRL. În urmă cu o lună, cei 105 salariaţi de la Toscano trăiau fericiţi, fără probleme. Îşi vedeau de treabă şi luau salarii bunicele, de 900 de lei. Îşi făceau planuri pentru Revelion.
Pentru Susana Cristea visul frumos s-a spulberat într-o dimineaţă, când a aflat că este şomer şi că va primi o indemnizaţie de şomaj de 480 de lei şi că e norocoasă să primească atât, graţie celor 30 de ani vechime pe care îi avea. „Dacă aş fi avut mai puţini ani lucraţi, ajutorul de şomaj era mai mic“, explică, repede, femeia.
Fără să stea mult pe gânduri, continuă şi vorbeşte de criza financiară ca de un blestem. „Eu nu am crezut nicio clipă că această criză financiară va ajunge la mine. Am tot auzit la televizor, dar nu m-am putut gândi că mă va afecta în vreun fel tocmai pe mine. Am văzut că pică bănci, dar ce treabă aveam eu cu băncile? Nu mi-am imaginat că fabrica noastră se va închide vreodată“, mai spune Susana Cristea.
@N_P
