Familiile le-au fost deposedate de bunuri şi proprietăţi în perioada regimului comunist şi în cel de-al doilea război mondial. Deşi există legi care le conferă drepturi, au ajuns să trăiască, aşa cum singuri spun, cu impresia că statul român aşteaptă moartea celor îndreptăţiţi la despăgubiri. Zeci, sute, mii de dosare. Oamenii adună hârtii, caută martori, scormonesc în amintiri şi apoi trimit dovezile trecutului la instituţiile abilitate să ia măsuri. Dosarele circulă pe la primării, la prefecturi, pentru a ajunge în final - dacă nu se pierd pe drum - în birourile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Dar de-acolo, de cele mai multe ori, se aude doar liniştea... Disperaţi, românii au scris memorii, s-au adresat Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, au protestat public, s-au reunit în asociaţii. „Noi am trimis şi la guvern un astfel de memoriu privind aplicarea Legilor nr. 9/1998, nr. 10/2001, nr. 290/2003 şi nr. 247/2005. Grupul de iniţiativă de la Craiova reprezintă mii de persoane, cu nevoile şi suferinţele vârstei a treia, care au fost deposedate de bunuri şi proprietăţi în perioada regimului comunist şi în al doilea război mondial, deportate - unele în Bărăgan, altele în Siberia. Iar cea de-a treia generaţie, aflată deja la vârste înaintate, în secolul XXI, se vede nevoită să lupte pentru redobândirea acelor bunuri care îi aparţin, deoarece statul român promite redarea acestor drepturi prin diverse legi şi decrete a căror împlinire, din cauza intereselor meschine şi ticăloase, se tergiversează continuu, acuzând lipsa fondurilor necesare despăgubirilor“, spun cei care încearcă să pună, la Craiova, bazele Asociaţiei Persoanelor Expropriate Abuziv, Refugiate şi Deportate din România.

Prefectura da, Autoritatea ba Lucian Dorovschi a fost adoptat de Lidia şi Leonid Dorovschi, o rusoaică şi un polonez refu