Datoria externă s-a mărit în ultimii trei ani cu peste 38,8 miliarde de euro. Dependenţa sectorului privat de finanţare externă, într-o perioadă de criză a pieţelor internaţionale, a contribuit la recenta revizuire negativă a ratingului de ţară. Romånia avea în luna iunie 2005 o datorie externă de numai 26,8 miliarde de euro. De atunci, ne-am împrumutat din străinătate, în fiecare lună, cu peste un miliard de euro în medie, iar la sfårşitul primului semestru a

Datoria externă s-a mărit în ultimii trei ani cu peste 38,8 miliarde de euro. Dependenţa sectorului privat de finanţare externă, într-o perioadă de criză a pieţelor internaţionale, a contribuit la recenta revizuire negativă a ratingului de ţară.

Romånia avea în luna iunie 2005 o datorie externă de numai 26,8 miliarde de euro. De atunci, ne-am împrumutat din străinătate, în fiecare lună, cu peste un miliard de euro în medie, iar la sfårşitul primului semestru al acestui an, datoria a ajuns la 65,6 miliarde de euro, fără să vedem investiţii semnificative în infrastructură. „Cea mai mare parte a datoriei a fost produsă de către sectorul privat. O mare parte din bani au mers în consumul populaţiei, dar o parte importantă a mers şi în sectorul de imobiliare sau ca investiţii în economia reală“, spune Matei Păun, managing partner al firmei de consultanţă pentru fuziuni, achiziţii şi finanţări BAC Romånia. „A împrumuta pentru consum este un mod ineficient de folosire a creditelor, dar, din păcate, asta s-a întåmplat. Şi folosirea creditelor pentru dezvoltarea sectorului imobiliar este ineficientă, mai ales în condiţii speculative. Singura modalitate recomandată pentru utilizarea creditelor este pentru a susţine creşterea şi dezvoltarea companiilor, prin investiţii în active productive, achiziţii şi cashflow“, adaugă Păun.

Sectorul privat nu a ţinut cont însă de aceste reguli şi a contribuit la o