Vazut ca salvatorul sectorului financiar international, FMI a hotarat sa intinda o mana Islandei, acordandu-i un credit in valoare de 2 miliarde de dolari (1,6 miliarde de euro). Nici Ucraina nu a lipsit de la "impartirea cascavalului", Fondul Monetar International oferindu-i acesteia un imprumut masiv de 16,5 miliarde de dolari (12,56 miliarde de euro).

Si se pare ca FMI este hotarata sa ofere cadouri din ce in ce mai generoase din tolba sa cea plina. Dar sacul considerat fara fund pare a ramane in curand fara resurse.

Daca in ultimii ani pietele emergente au fost dominate de o perioada de pace relativa, armatele private din sistemul financiar global au prins mai repede putere decat a avut capacitatea fondul sa isi alimenteze stocul de "putere".

FMI, in fruntea caruia se afla francezul Dominique Strauss-Kahn, poseda aproximativ 200 de miliarde de dolari (152 de miliarde de euro) la care poate apela cu usurinta, si alte aproximativ 50 de miliarde de dolari (38 de miliarde de euro) pe care le poate "accesa" rapid. Simon Johnson, fost economist-sef al FMI, actualmente angajat al Massachusetts Institute of Technology, este insa de parere ca vorbim de volume mult prea mici comparativ cu cele necesare in prezent daca luam in considerare tulburarile de pe pietele internationale.

"Poate daca FMI ar controla 2.000 de miliarde de dolari (1.520 miliarde de euro) ar putea fi considerat un jucator de talie mondiala", este de parere el. "200 de miliarde de dolari insa, dispar vazand cu ochii. Exista un numar mare de state in aceeasi situatie cu Ucraina, si nu e nevoie decat sa se puna aceeasi problema pentru una sau doua dintre statele "din artileria grea" si banii s-au evaporat".

Johnson recunoaste ca este posibil ca FMI sa fi fost nevoit sa contureze acorduri cu alte state aflate la ananghie, pentru aproximativ un sfert din cele 200 de miliarde de