Reabilitarea mai multor instituţii culturale de importanţă naţională a fost întârziată de birocraţie şi procese. Adrian Iorgulescu, ajuns la finalul unui mandat zbuciumat, vorbeşte despre eşecurile şi realizările lui ca ministru al Culturii şi Cultelor. În perioada 2005-2008, ministerul a fost acuzat că a fost ostil culturii scrise, că a făcut achiziţii fără licitaţii, a micşorat numărul monumentelor istorice sau nu a gestionat corect programul “Sibiu, capitală culturală europeană”. La toate acestea, Adrian Iorgulescu va răspunde pe larg, într-o anchetă din “Adevărul literar şi artistic” de miercuri.
Ce proiecte pe care aţi promis că le veţi finaliza până la sfârşitul mandatului au rămas neîndeplinite şi din ce cauze?
Mi-aş fi dorit mult să văd încheierea lucrărilor de reabilitare la obiective emblematice: Muzeul Naţional de Istorie al României, Teatrul Naţional din Bucureşti, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României. Cu toţii am subestimat însă hăţişul de proceduri, avize, licitaţii, contestaţii, acţionări în justiţie între participanţii la competiţia pentru adjudecarea contractelor. Coroborate, acestea au blocat începutul lucrărilor.
Ce instituţii subordonate MCC mai au probleme?
La începutul mandatului meu, se aflau într-o situaţie dezastruoasă mai ales instituţiile din domeniul cinematografiei (RADEF, ROFILM, ANIMAFILM). Existau contracte încheiate pe zeci de ani, în condiţii catastrofale. În multe situaţii ne-a fost imposibil să acţionăm eficient pentru redresarea situaţiei. Nu totul merge însă prost în cinematografie. CNC are o activitate pozitivă. Fondurile pentru concursurile cinematografice au crescut de la an la an, la fel ca şi competenţa comisiilor de evaluare, iar rezultatele s-au văzut în „explozia” filmului românesc la marile festivaluri internaţio
