Pentru nici un alt oraş din România alegerile americane nu poartă o semnificaţie atât de pregnantă ca pentru Craiova şi regiunea Olteniei. Într-o ţară care numără printre cetăţenii săi în jur de un milion şi jumătate de ţigani, Craiova este cunoscută a fi oraşul în care locuieşte o mare parte din cea mai importantă minoritate de pe teritoriul românesc. Şi, în acelaşi timp, cea mai hulită... Cea mai importantă şi hulită minoritate din SUA anului 1964 era concentrată în statele din sud. Louisiana, Georgia, Alabama aveau în acel an o populaţie adânc segregată. Albii majoritari şi foşti stăpâni de sclavi locuiau în case superbe, înconjurate de peluze uriaşe. Negrii săraci şi ghetoizaţi erau obligaţi să înveţe în şcoli separate şi să călătorească în spatele autobuzelor. La un secol de la abolirea sclaviei, în SUA, negrii încă erau cetăţeni de mâna a doua. Iar Sudul vota în mod tradiţional cu democraţii. Însă, în 1964, preşedintele L. B. Johnson a semnat istoricul Act al Drepturilor Civile, care scotea în afara legii orice discriminare pe motive rasiale. Din acel moment, semnul „Nu servim negrii“ a devenit ilegal în Statele Unite. La un secol de la abolirea sclaviei, politicianul şi preşedintele Lyndon Johnson avea să declare că, în urma semnării acestui act, democraţii vor pierde voturile tradiţionale ale statelor din sud. Şi a avut dreptate... Începând cu 1969 şi terminând cu ziua de 4 noiembrie 2008, statele din sud au fost câştigate de republicani. Deşi cea mai numeroasă comunitate de negri trăieşte în acea regiune, marţi, Barack Obama a pierdut în sud. Dar a câştigat America. Aici, în Europa, am trăit cu impresia că tema rasială este un tabu în State. Nu era corect politic să se vorbească despre faptul că Obama este negru. Cu toate acestea, cei mai importanţi editorialişti ai ziarelor The Washington Post şi The New York Times scriau în ziua alegerilor despre „noul mot