Chestorul justifică cifrele mai mici din ultimul raport al Agenţiei Antidrog prin faptul că mii de toxicomani „au emigrat“ în Europa de Vest. Sursa: Arhiva EvZ

România „a exportat“, în ultimii patru ani, peste 7.000 de consumatori de heroină injectabilă. Aşa a justificat, ieri, chestorul Pavel Abraham - încă preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), deşi şeful statului Traian Băsescu i-a semnat decretul de pensionare - diferenţa foarte mare dintre numărul de consumatori de heroină injectabilă raportat de ANA în 2004 şi cel prezentat în raportul pentru 2008. Şi asta, în condiţiile în care chestorul a recunoscut că, în România, consumul de stupefiante „a crescut uşor“.

Concret, potrivit studiilor realizate după metodele folosite de specialiştii Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie de la Lisabona, în 2003, 24.000 de bucureşteni (aproximativ 1% din populaţia Capitalei) îşi injectau heroină, în timp ce, în 2007, numărul acestora a scăzut la puţin peste 16.000. „Despre această diferenţă, care într-adevăr este foarte mare, ne-au întrebat şi colegii noştri de la Lisabona, dar explicaţia este foarte simplă. Majoritatea celor peste 7.000 de consumatori, care reprezintă diferenţa dintre numărul înregistrat în 2004 şi cel de acum, au plecat din ţară“, a explicat, cu seninătate, Abraham.

Cât despre faptul că droguri considerate extrem de periculoase, precum heroină şi ecstasy, sunt foarte răspândite în rândul copiilor şi liceeniilor, concluzia este la fel de simplă: toate statele membre UE au această problemă.

Diferenţe între raport şi realitate

„Cea mai mică vârstă declarată de un respondent (în timpul realizării studiului privind prevalenţa consumului de droguri ilegale în rândul populaţiei de 15-64 de ani) pentru debutul în consumul de canabis a fost de 11 ani. În cazul ecstasy, cea mai mi