Guvernul nu are o strategie coerentă de luptă împotriva turbulenţelor financiare şi se bazează pe încheierea de acorduri şi înfiinţarea de comisii. România nu are o strategie de luptă împotriva crizei financiare externe, nici măcar acum, când şi oficialii Comisiei Naţionale de Prognoză au recunoscut că pericolul ne bate la uşă. Singurele arme ale autorităţilor noastre se reduc la comitete înfiinţate şi la acorduri şi memorandumuri semnate. Iar puţinele măsuri concrete au fost luate doar din obligaţia de a transpune în România deciziile luate la nivel european.

1 /.

Analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că nu vom vedea în curând din partea guvernului un plan anticriză „din motive electorale“. „Totul e pierdut. Trebuie să vină criza serios ca să- i pună pe gânduri“, adaugă el.

Însă, fără să însemne în mod necesar că turbulenţele din afară ne afectează deja, o strategie anticriză ar da un semnal de încredere cetăţenilor şi ar da autorităţilor posibilitatea să prevină efectele, nu să acţioneze pompieristic, în cazul în care am resimţi puternic în anumite sectoare impactul crizei. Cu toate că EVZ a solicitat un punct de vedere, până la închiderea ediţiei reprezentanţii guvernului nu au dat niciun răspuns.

Avem un Comitet de Stabilitate Financiară

Atât Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), cât şi Banca Naţională (BNR) „se laudă“ cu majorarea plafonului de garantare a depozitelor populaţiei de la 20.000 la 50.000 de euro. Însă decizia nu ar fi fost luată dacă nu ar fi fost convenită între miniştrii de finanţe din statele membre.

Cel mai în măsură să elaboreze planuri de protecţie şi măsuri de luptă împotriva crizei pare să fie Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară, înfiinţat printr-un acord semnat pe 31 iulie 2007 de MEF, BNR, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Sup