Alcoolismul este o afecţiune. Deşi este privit doar ca un obicei prost de către societate, consumul regulat de alcool reprezintă o boală din ce în ce mai frecventă şi mult mai gravă decât s-ar crede. „Medicina nu amendează consumul ocazional de băuturi alcoolice, ci pe cel pe regulat. Atâta timp cât sănătatea consumatorului nu este pusă în pericol, nu este nicio problemă în a savura din când în când un pahar de vin sau ce preferă fiecare. Medicul trebuie sesizat chiar şi de către familie atunci când acest consum devine o rutină”, explică medicul braşovean Iulia Ştefania Cristache. Spre deosebire de mâncare, alcoolul nu este digerat exclusiv în stomac şi în intestine: o parte din el pătrunde în celulele stomacului, iar restul trece în intestinul subţire şi apoi direct în sânge, putând afecta ţesuturile care protejează stomacul şi laringele. El este concomitent sedativ şi depresiv: încetineşte activitatea creierului, poate provoca halucinaţii şi chiar apoplexie, în cazurile extreme.

Ciroza hepatică

Întrucât toţi muşchii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar şi de cantităţi mici de alcool, ceea ce poate duce, în timp, la pierderea coordonării şi a puterii de reacţie. Consumat constant şi excesiv, alcoolul cauzează pierderea memoriei, ciroza hepatică, afectarea creierului, boli de inimă, malnutriţie şi, în definitiv, scurtarea duratei de viaţă. Consumarea alcoolului în cantităţi mari face să crească riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale, al esofagului sau al ficatului.

Internări la psihiatrie

Specialiştii trag un semnal de alarmă asupra gravităţii acestei afecţiuni. „Frecvenţa tulburărilor legate de uzul şi abuzul de droguri se află, de asemenea, în creştere în România, drogul cel mai frecvent întâlnit fiind alcoolul, cu scăderea spectaculoasă a vârstei de debut a dependenţei de alcool. În prezent se