Românii acordă lecturii mai puţin timp decât televizorului, arată studiile, şi preferă bestsellerurile internaţionale, cărţile utilitare şi cele scrise de vedete. Cărţile „de supermarket” au cel mai mare succes la români - traduceri de succese internaţionale şi cărţi utilitare - reiese din datele de vânzări furnizate de edituri, distribuitori şi librării. Tot ei spun că piaţa de carte a crescut constant în ultimii cinci ani, odată cu cifra lor de afaceri. Nimeni nu ştie, însă, exact cu cât, pentru că nu există studii sau statistici în acest domeniu, la fel cum nu avem date care să explice obiceiurile de consum cultural ale românilor din ’90 încoace. Singurele cercetări disponibile pentru perioada 2005-2007 arată că televizorul domină detaşat consumul cultural. „Deşi există nouă organizaţii ale breslei, niciuna dintre acestea nu colectează şi nu comunică cifre obiective vizavi de producţia editorială şi de vânzări”, explică marketing managerul Libăriilor Cărtureşti, Daniel Voinea. Directorul de imagine al Editurii Polirom, Oana Boca, spune că valoarea pieţei a crescut, dar este greu de estimat cu cât în lipsa unor statistici - ultimul studiu privind piaţa de carte din România, realizat de Asociaţia Editorilor din România, datează din 2001. „Probabil că se va depăşi anul acesta cifra de 70-75 de milioane de euro”, crede Boca. Tot ea spune că vânzarea de carte în România s-a relansat imediat după ‘89, pentru că sectorul editorial privat a fost foarte dinamic, iar cartea „s-a privatizat” rapid. Euforia postcomunistă La începutul anilor ‘90 se tipărea nebuneşte în tiraje uriaşe care se epuizau, pentru că „se ridicase stăvilarul şi toată apa acumulată deversa”, potrivit preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu. Odată cu creşterea preţului de producţie – hârtia s-a scumpit şi de 22 de ori într-un singur an, spune Manolescu – a crescut şi preţu