Sindicatele au început să obţină cam ce vor. Deşi îşi doresc s-o moştenească, actualele sindicate nu au nici o legătură cu fosta UGSR, care are în patrimoniu 51 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă, 291 de apartamente etc. Executivul a aprobat proiectul de lege care reglementează regimul juridic şi procedura de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate de statul român sau de organizaţiile cooperatiste în perioada 6 martie 1945 - până în prezent şi care au aparţinut patrimoniului sindical din România, actul normativ stipulând înfiinţarea de către confederaţiile naţionale sindicale reprezentative a Uniunii Naţionale pentru Preluarea Patrimoniului Social (UNPPS), având statut de persoană juridică, în vederea preluării în proprietate a imobilelor. Cu toate că Guvernul României a recunoscut că actualele sindicate nu au nici o legătură cu cele existente anterior, totuşi, a făcut un artificiu prin care le sunt revendicate imobilele. „În perioada regimului comunist, sindicatele au reprezentat «cureaua de transmisie» a Partidului Comunist în raporturile cu salariaţii. Potrivit statutului-cadru, sindicatul era definit ca «organizaţia profesională care reuneşte în rândurile sale toţi oamenii muncii din întreprinderea sau instituţia respectivă, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producţie, de producători şi beneficiari ai bunurilor materiale şi spirituale» şi avea drept scop să reunească «oamenii muncii pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a PCR, a prevederilor Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism». Potrivit aceluiaşi statut, un «obiectiv central al activităţii politice cultural-educative de masă a sindicatelor» îl constituia însuşirea şi aplicarea în viaţă de către membri a principiilor normelor eticii şi