Adăugarea fierului şi a acidului folic în făinurile pentru consumul populaţiei – procedeu denumit fortifiere – naşte dispute. Mai multe instituţii internaţionale susţin acest procedeu, în vreme ce nutriţioniştii români se îndoiesc de eficacitatea acestuia. De aproape doi ani, în România se discută despre oportunitatea fortifierii obligatorii a pâinii. Raţiunea introducerii acestei hotărâri este motivată de faptul că „în România, anemia prin deficit de fier şi deficitul de acid folic (vitamina B 9) duc la o scădere a productivităţii muncii, cu pierderi estimate la 265 milioane de dolari pe an, creşteri în costul îngrijirilor de sănătate cu 45 de milioane de dolari anual şi peste 11 000 decese premature din cauza defectelor de tub neural şi din cauza cardiopatiilor (sursa Fluor Fortification Initiative - FFI 2006)“, arăta o notă de fundamentare a unui proiect de hotărâre al Ministerului Sănătăţii, din 2007.
„Anemia prin deficit de fier produce scăderea imunităţii şi îmbolnăviri frecvente, mai ales la copii şi femei gravide, avort, prematuritate, dismaturitate, scăderea capacităţii de concentrare şi a randamentului şcolar.
La rândul său, deficitul de acid folic este răspunzător de naşterea unor copii cu defecte congenitale, în special defecte de tub neural ca spina bifida şi anencefalie, care produc dizabilităţi deosebit de grave şi ireversibile, incluzând paralizia infantilă. (...)Deficitul de acid folic este de asemenea răspunzător pentru creşterea ratei maladiilor cerebro-vasculare şi ale cardiopatiilor ischemice“, se arăta în materialul Ministerului Sănătăţii.
Conform rezultatelor unor studii efectuate în perioada 1991-2005 şi publicate de aceeaşi instituţie, în România, 50% din copiii cu vârsta sub un an aveau anemie cauzată de deficienţă de fier (studiile din 1991-2003). Prevalenţa (răspândirea) anemiei la copiii de un an
