Faptul ca banchiza polara a Oceanului Artic se reduce nu mai este demult un secret pentru nimeni. Un mare semn de intrebare privea insa modul in care variaza volumul total al ghetii in aceasta zona. Si asta pentru ca cele mai multe dintre tehnicile utilizate pana de curand analizau doar extinderea ghetii si modul in care varia aceasta. Aproape nimic nu era cunoscut in legatura cu variatia grosimii ghetii. In jurul argumentului au aparut in ultimii ani mai multe controverse.
Iata insa ca recent un studiu efectuat de cercetatorii de la University Colege London, publicat in Geophysical Research Letters si prezentat de catre BBC, a incercat sa raspunda acestei dileme. Acestia au observat cu ajutorul studiilor din satelit cum a variat grosimea stratului de gheata din zona Arctica in ultimii cinci ani. Rezultatul?
In general, grosimea a ramas constanta si, in unele locuri, gheata s-a subtiat cu pana la jumatate de metru. Inseamna ca, atunci cand suprafata se reduce si grosimea ramane in general la fel sau chiar scade, fenomenul predominant este cel de topire.
Am stat de vorba despre acest subiect cu Roxana Bojariu, seful Grupului de Cercetari Climatice din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie. Doamna Bojariu este si participant ca autor principal la al IV-lea Raport al IPCC (Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice), organism rasplatit, alaturi de Albert A. Gore, cu Premiul Nobel pentru Pace, in anul 2007.
"Gheata arctica s-a subtiat mult in 2008"
Roxana Bojariu
Foto: Hotnews
Rep: Roxana Bojariu, despre ce este de fapt vorba in acest studiu?
RB: Gheata ocupa cam 7% din suprafata oceanului planetar. Rolul ei in sistemul climatic este legat, pe de-o parte, de faptul ca reflecta cea mai mare parte a radiatiei solare incidente pe suprafata sa. Pe de alta parte, stratul de gheata izol