Cu economia în derivă şi vistieria naţională secătuită, preşedintele ales Barack Obama şi consilierii săi încearcă să decidă care dintre generoasele promisiuni făcute în campanie trebuie abordate la început de mandat şi care amânate.
Obama a repetat, sâmbătă, că prioritatea sa va fi refacerea economică a ţării, scrie cotidianul american „Dallas Morning News“. Consilierii săi spun că dilema este dacă ar putea rezolva simultan problemele independenţei energetice, asigurărilor de sănătate şi încălzirii globale sau ar fi cazul să le abordeze pe rând.
„Fiecare preşedinte este tentat să se înhame la prea mult. Pe de altă parte, există exemplul (Theodore) Roosevelt şi exemplul (Lyndon B.) Johnson, care sugerează că un preşedinte extraordinar poate să facă enorm de mult. Aşa că întrebarea este: e prea riscant pentru un preşedinte să fie ambiţios?“, a declarat un consilier al preşedintelui ales, sub condiţia anonimatului. „Bietul om are mâinile legate de haosul economic şi financiar pe care-l avem acum. Eu nu ştiu ce opţiuni are, dar ştiu că ele sunt foarte, foarte limitate“, a apreciat John Tuck, fost consilier al preşedintelui Ronald Reagan.
Linişte în privinţa scutului antirachetă
De asemenea, Barack Obama trebuie să ia multe decizii importante în politica externă a SUA, legate, printre altele, de Iran, Coreea de Nord şi Orientul Mijlociu. Una pare să fie deja luată. În discursul său rostit sâmbătă, preşedintele ales a subliniat că ideea dezvoltării de arme nucleare de către Iran este „inacceptabilă“.
„Trebuie să accentuăm efortul internaţional pentru a împiedica o astfel de posibilitate“, a spus Obama. El a refuzat însă să-şi ia vreun angajament privind instalarea controversatului scut antirachetă în câteva state est-europene, urmărită de preşedintele Bush.
