- Editorial - nr. 204 / 10 Noiembrie, 2008 In ultimii ani, romanii au apelat, cu o pofta nebuna, nebuna, la credite bancare pentru locuinte, masini noi si second-hand, concedii in strainatate, achizitii de aparate de uz casnic sofisticate, taxe pentru studiile universitare ale copiilor, cheltuieli gospodaresti si de supravietuire. In limbaj economic aceste imprumuturi sunt destinate unui consum neproductiv, prea putini fiind cei care au avut curajul sa apeleze la un credit bancar pentru consumuri productive. Urmarile acestei orientari paguboase au inceput sa apara si la noi. In primul rand, numarul bancilor a crescut de zece ori mai mult decat numarul unitatilor productive. Ce sa te mai miri, cand pana si pensionarii sunt curtati de banci, iar bugetarii obligatoriu trebuie sa detina un card la banca pentru incasarea salariilor? Culmea ironiei, cei care invart banii nostri o duc bine, mersi, armata de functionari bancari este platita regeste in comparatie cu un muncitor cu inalta calificare de la Azomures sau din industria mobilei. Se duce romanul nostru la o banca, acolo i se intocmeste un dosar (unele banci acordau credite, la un moment dat, numai pe baza de buletin), apoi semneaza un contract. In marea majoritate a cazurilor omul nostru, fericit ca primeste bani, nu citeste cu atentie drepturile si obligatiile partilor. Ba mai mult, banca iti percepe un comision pentru servicii, te obliga in cazul creditului ipotecar sa te asiguri la o societate agreata de ei, iti stabileste ratele lunare, in primul rand dobanda astronomica, astfel ca la un moment dat te trezesti ca ai devenit robul bancii, ca platesti dublu valoarea creditului. Colac peste pupaza, in momentul cand se zvoneste de o criza financiara pe plan mondial, banca iti majoreaza dobanda fara sa te mai consulte: in multe cazuri nici nu esti anuntat. Curata hotie practicata cu diplomatie , pe calculator, justi