Teatru absurd in Palamentul Romaniei. Initiatorul unei legi, principal partid de opozitie altminteri, boicoteza motiunea de cenzura intiata tocmai ca sanctiune pentru nerespectarea legii respective.
Iniatiatorii motiunii nu sunt nici ei in stare sa se mobilizeze cu totii si se acuza reciproc in privinta absentilor, iar presedintele Camerei manevreaza procedura ca pe-un elastic pentru a forta o lipsa de cvorum. Ce fel de a face politica a fi aceasta?
PSD face spuma la gura, pasamite, in privinta actualei guvernari vinovata de toate cele si chiar mai multe, dar de fiecare data cand se pune problema debarcarii executivului face in asa fel incat sa-l salveze. Este a doua oara cand PSD respinge o motiune a PD-L, dupa ce a reusit performanta sa tranteasca chiar propria motiune.
Argumentul social democratilor cum ca admiterea motiunii de cenzura si caderea guvernului ar putea cumva, prin cine stie ce metode, nespecificate de altfel de juristii PSD, sa duca la amanarea alegerilor este ridicol. Este un argument incropit pe genunchi, menit sa fatuiasca, cat de cat, intelegerea deja indubitabila dintre PSD si PNL.
Fara argumente
Altfel, social democratii nu au niciun argument serios pentru ca, partid de opozitie si initiator al legii salarizarii dascalilor fiind, sa nu fi votat motiunea de azi.
Motiunea nu mai producea oricum efecte acum, cu mai putin de trei saptamani inainte de alegeri. Desigur, dar si asa fiind, un partid de opozitie ar fi trebuit sa fie dornic sa sanctioneze un derapaj al guvernului in functie chiar si cu o zi inainte de alegeri.
In plus, PSD a inceput sa vanture acum propria motiune, daca la Camera va fi tergiversat votul in privinta ordonantei de amanare a majorarii salariilor profesorilor.
Pai, o asemenea motiune nu va amana alegerile? Si apoi de ce sa introduc