America tocmai l-a ales pe Barack Obama, "pana nu demult doar un copil slabut cu nume haios", drept cel de-al 44-lea presedinte al Statelor Unite. Acestea sunt chiar cuvintele folosite de Obama pentru a se autocaracteriza, dar care rezuma perfect ascensiunea meteorica a unui om nascut dintr-un fermier din Kenya si o mama din Kansas si care a intrat pe scena politica nationala in urma cu 4 ani. Va ocupa, in scurt timp, cea mai inalta functie publica a statului american si, pe buna dreptate, cel mai important post politic al intregii planete, intr-un moment de ratacire si disperare a Americii, un moment de criza economica profunda si de reintoarcere a unor conflicte periculoase pe plan international.
Cu toate acestea, campania electorala, care a durat 22 de luni, a fost un triumf pentru procesul politic din Statele Unite. Pe plan international, ar trebui sa restabileasca increderea restului lumii in procesul politic democratic, ca fiind singura cale prin care cei slabi si nereprezentati vor beneficia de o distributie echitabila a resurselor economice. Fara indoiala, este cel mai mare pas facut pana astazi in directia vindecarii discriminarii rasiale, care, asa cum si John McCain a admis in discursul sau de acceptare a infrangerii in alegerile prezidentiale, "a patat pentru prea mult timp reputatia natiunii noastre, negand unei parti semnificative a populatiei posibilitatea de a se bucura de toate drepturile cetateniei americane".
Contracandidatul sau republican a recunoscut ca Obama a hranit sperantele a milioane de americani indecisi, care credeau in mod eronat ca nu aveau nimic de castigat de pe urma alegerii unui presedinte american, fapt demonstrat si de cifra record a celor prezenti la urne. Multi tineri, electoratul de culoare si cei aflati la marginea societatii au lasat de-o parte apatia si sentimentele de alienare si au stat, uneori, cu orele la
