La o saptamana dupa alegerea istorica a primului presedinte negru al Statelor Unite, America oscileaza intre euforia postelectorala si realitatea amenintatoare a crizei economice. Nu intamplator, la doua zile dupa inspiratul discurs rostit in seara victoriei in Grant Park, Chicago, Barack Obama si-a convocat consilierii economici si a anuntat public ca pregateste un program de iesire din criza, pe care insa il va pune in aplicare doar dupa inaugurarea sa, la 20 ianuarie 2009. "America nu poate avea decat un singur presedinte in functie", a declarat Barack Obama.
Nu a fost vorba doar de un gest de politete, ci de un mesaj important privind intentia presedintelui ales de a colabora cu toate fortele politice pentru a rezolva marile probleme cu care se confrunta acum America. Si aceasta nu numai pentru a-si consolida imaginea de unificator al natiunii, ci mai ales din considerente pragmatice: adoptarea rapida a legislatiei necesare relansarii economice necesita si sprijinul republicanilor din Congres. In plus, desi a castigat alegerile cu un avans de sase procente fata de John McCain, domnul Obama nu a obtinut majoritatea voturilor populatiei albe, raportul fiind de 43â55% fata de adversarul sau republican. Daca nu vrea sa dezbine natiunea, noul presedinte va trebui sa fie extrem de conciliant. De altfel, la Washington se vorbeste despre intentia sa de a le oferi republicanilor cel putin un post in viitorul cabinet. Cultivarea "spiritului bipartizan" este acum mantra echipei lui Barack Obama.
In ciuda pragmatismului de care a dat dovada imediat dupa alegerea sa in functia suprema in stat â numirea in functia de sef al cancelariei (chief of staff) a lui Rahm Emanuel, veteran dur si eficient al Administratiei Clinton, fiind o mostra de calcul politic executat cu sange rece â, Barack Obama nu si-a pierdut inca aura de personaj providential, spre care se
