Europa poate să ajute America să facă alegerile juste şi să le insereze într-un desen multilateral. La întâlnirea de la Casa Albă, Barack Obama l-a îndemnat de George W. Bush să faciliteze aprobarea politicilor pe care noua administraţie americană intenţionează să le pună în practică şi, în mod special, să adopte măsurile împotriva crizei economice şi financiare. Este vorba de politici costisitoare, trebuie să recunoaştem, dar este pozitiv faptul că personajele-cheie sunt conştiente că “nu mai este niciun minut de pierdut”. Printre măsurile propuse se află şi promisiunea lui Obama de a reduce impozitele pentru mulţi dintre americani şi de a face reforme sociale. Speranţa este de a evita o criză economică şi mai mare şi de a aduce mai aproape revenirea la normal. Dar e greu de crezut că acest lucru se va întâmpla mai devreme de câţiva ani. O parte din debitul public american se va transforma în debit extern şi va fi absorbit de restul lumii, mai ales dacă se va menţine valul de încredere pe care l-a inspirat Obama.

Europa poate şi trebuie să ajute America să-şi clarifice ideile, să facă alegerile juste şi să le insereze într-un desen multilateral. Pentru asta însă, trebuie să fie unită, concretă, curajoasă. Nu sunt însă de ajuns declaraţiile de unitate şi activismul decizionar al lui Nicolas Sarkozy. Satisfacţia cu care, acum câteva săptămâni, a fost primit acordul-cadru asupra ajutoarelor către bănci a fost urmată, din păcate, de intervenţii şi observaţii pe tonuri diferite ale mai multor ţări. Se spune că la G20 Europa “va vorbi cu o singură voce” dar, de fapt, va avea numeroşi reprezentanţi care nici măcar nu au fost capabili să se pună de acord asupra unei propuneri importante pentru ordinea de zi. Dar în faţa SUA şi a restului lumii, în faţa unui şoc comun, Uniunea Europeană trebuie să dea un răspuns la unison. Adică să fie evitată o indisciplină de