O parte a depozitului de gunoaie din marginea Bucureştiului a devenit ecologică. Dar poluarea produsă de-a lungul anilor nu mai poate fi înlăturată, afectând în continuare viaţa oamenilor. Cel mai mare depozit de deşeuri al Capitalei a poluat satele din jur ani la rând. Abia în 2001 au început demersurile de ecologizare a gropii Glina. Locuitorii din Glina şi directorul firmei care administrează rampa “Ochiul Boului” vorbesc despre efectele pe care poluarea generată de gunoaie le avea asupra satelor din jur. Acum, o parte din groapă a devenit ecologică, dar efectele depozitul istoric de gunoaie numai pot fi şterse.

Opt celule ecologice

În anul 2001,“groapa de la Glina” a intrat în administrarea unei firme specializate, care, în parteneriat cu Primăria oraşului Popeşti-Leordeni, a început lucrările de ecologizare a rampei. “Totuşi, depozitul istoric rămâne depozit istoric”, explică primarul din Popeşti-Leordeni, Tache Grigore.

Acesta spune că mormanele vechi de gunoi amestecat cu materiale inerte şi dărâmături trebuie acoperite în timp. Partea din groapă rămasă pe vremuri neutilizată este folosită în prezent pentru realizarea celulelor ecologice în care va fi depozitat gunoiul produs de bucureşteni.

În spaţiul rămas liber mai pot fi construite şapte sau opt celule pentru deşeuri, potrivit primarului din Popeşti-Leordeni. Prima celulă a fost deja umplută şi acoperită cu pământ. Acum, angajaţii Ecorec lucrează la cea de-a doua celulă.

Pentru a fi ecologică, aceasta trebuie să fie acoperită, până la începerea depozitării efective de gunoaie, cu un strat impermeabil de argilă, pe care se aşază o geomembrană.

Tehnologie pentru o rampă ecologică

Gunoaiele depozitate în prezent, la groapa de lângă Glina nu mai emană în atmosferă gazul pestlenţial care otrăvea localitatea. @