- Diverse - nr. 206 / 12 Noiembrie, 2008 Cand pasi pragul biroului administrativ al Primariei Targu-Mures, avocatului Silviu Moldovan, incredintat de inginerul mecanic Aurel Vlaicu sa-l reprezinte, nu-i veni sa creada sa obtina, intr-un timp atat de scurt, autorizatia de zbor pentru mitingul aviatic planuit de indraznetul pilot si constructor, in acelasi timp, al mult controversatei, inca pentru acea vreme, arte a desprinderii de sol, a spargerii gravitatiei ulterior, care a facut inca de la legendarul Icarus zeci si poate sute de victime. Da, fiindca cele ce vom reda in randurile ce urmeaza se petreceau aievea, aici, in urbea de pe Mures, in anul de gratie 1912, la sfarsit de august, si aveau sa retina atentia increstandu-li-se in memorie mai multor generatii care le-au urmat. Fiindca, in scurt timp, la 1 septembrie, un cer voalat vestea in acea dimineata de vara tarzie dand spre toamna inceputul unei zile memorabile pentru orasenimea ce-si indrepta grabita pasii spre aeroportul improvizat de pe Ratul Macelarilor, situat undeva, intr-una din laturile strazii Libertatii de azi. De mai multe zile, interesul general al concetatenilor nostri se focaliza asupra evenimentului redat cu maiestrie de ziaristii timpului aceluia, anume daca va primi sau nu ingeniosul Vlaicu autorizarea mitingului si aici la Targu-Mures, dupa ce, in periplul lui transilvanean, trecand cu brio examenul survolarii Carpatilor, facuse excelente impresii cu zborurile sale in Arad, Lugoj, Hateg, Orastie, Alba Iulia s.a. Dar autorizarea sau nu a mitingului avand exeget un roman ardelean, fiu, ce e drept, al Monarhiei bicefale, nu ardea atat de mult cat mai ales nereusita zborului, care, pentru romanii raspanditi masiv peste tot in Transilvania, ar fi reprezentat o mare deziluzie, si o mare bucurie pentru autoritatile aflate atunci intr-o epoca de dezvoltare imperiala infloritoare. Dar n-a fost sa