Muncitorii români din Spania se diferenţiază din punct de vedere profesional de ceilalţi imigranţi, ei fiind apreciaţi în toate domeniile de activitate. Aceasta este concluzia ce s-a desprins din întâlnirea româno-spaniolă, ce a avut loc ieri, la Madrid, în sala Goya a Clubului Finaciar Genova intitulată sugestiv: ”Mâna de lucru românească: o resursă valoroasă pentru economia spaniolă”. Sondaj despre români Mărturie stau cifrele unui sondaj de opinie iniţiat de compania Synovate pe un eşantion de 125 de persoane împărţite pe două categorii: între 25 şi 40 de ani şi între 41 şi 60 de ani.

Un procent de 40 la sută dintre spanioli au o părere foarte bună despre muncitorii români, altă parte de 50 la sută îi consideră buni. Restul de 10 la sută nu au ştiut să răspundă ori s-au abţinut.

Cei 728.967 de români înregistraţi în Spania reprezintă un procent de 14 la sută din populaţia străină din Spania, iar prin munca lor dau 0,71 la sută din Produsul Intern Brut al statului spaniol.

”Nu ar trebui să vorbim de imigranţi români. Ei sunt europeni de la 1 ianuarie 2007 şi trebuie încadraţi în spaţiul european al pieţii muncii, unde funcţionează libera circulaţie. Ar trebui ca de la 1 ianuarie 2009 să se ridice moratoriul impus lor. Sunt aici, muncesc, nu vor lua postul de muncă nimănui şi aşa îşi vor plăti serviciile sociale. Peste 70 la sută dintre ei muncesc, deci au venit aici pentru muncă”, a afirmat Ramon Tamames (economist şi şef de catedră al Universităţii Jean Monnet).

El a ţinut să precizeze că fără muncitorii români agricultura spaniolă ”era cu mult mai slabă”, iar prin serviciile româncelor, rata de activitate a femeii spaniole a crescut cu 12 puncte, ceea ce a permis o egalizare a forţei de muncă între bărbaţi şi femei.

Tatames a scos în evidenţă şi problema ţiganilor români. ”Ceva mai multe probleme am avut cu ţiganii români