Bruxelles-ul doreşte să reducă dependenţa Uniunii Europene de gazul rusesc. UE are un proiect ce vizează construirea de cabluri între fermele eoliene de la Marea Nordului şi cele de la Mediterana şi realizarea unui Inel Gazeifer Comunitar. Primul pas pentru construirea super-reţelei energetice europene este interconectarea fermelor eoliene din apele Olandei, Germaniei, Norvegiei şi Marii Britanii, astfel încât energia să fie canalizată într-un nod central din Marea Nordului.
Susţinătorii proiectului afirmă că sistemul comun va face ca fiecare ţară să fie mai puţin dependentă de condiţiile locale de vreme (ce influenţează energia din surse regenerabile), ajutând efortul de a înlocui hidrocarburile din Rusia.
“Logica este că resursele energetice dintr-o ţară le pot înlocui pe cele din alte ţări. Reţeaua va face ca Europa să se poată baza mai mult pe puterea eoliană. Danemarca şi Norvegia fac deja acest lucru de mulţi ani. Dacă puterea vântului este mai mică în Marea Britanie, poate fi accesată puterea eoliană din largul coastelor germane”, a declarat pentru “Times” Nick Medic, de la Asociaţia de Energie Eoliană din Marea Britanie.
Conexiuni similare sunt proiectate între regiunea baltică şi cea mediteraneană, scopul pe termen lung fiind o singură reţea europeană.
Noi conducte, din Asia şI Africa
Proiectul mai include două noi conducte care să aducă resurse din Asia Centrală şi Africa şi un Inel Gazeifer Comunitar, adică o reţea care permite ţărilor europene să împartă între ele resursele energetice, dacă Rusia închide robinetul.
Conducta sudică ar urma să aducă hidrocarburi din Azerbaijan şi cea trans-sahariană ar transporta către Europa hidrocarburi din Nigeria. UE are însă competiţie din partea companiei ruse Gazprom, care negociază deja cumpărarea de resurse din ambele ţări pentru
