Propunerile partidelor aflate in campania electorala, cu privire la cresterea calitatii vietii romanilor, pot fi grupate in cinci mari categorii: 1. bani pentru familiile sarace (pastrarea actualelor ajutoare si majorarea substantiala a alocatiilor pentru copii) si salvarea femeilor batute din iadul conjugal; 2. ocuparea timpului liber al copiilor, astfel incat acestia sa nu adere la grupuri infractionale si sa se drogheze; 3. construirea a sute de mii de locuinte pentru tineret; 4. un mediu mai curat si 5. accesul unei parti cat mai mari a populatiei la servicii turistice la standarde europene.

Strategii politici nu s-au gandit la rezolvarea unor probleme precum scaderea demografica accentuata (care poate da peste cap, in cativa ani, proiectiile bugetare la capito-lele "venituri" si "pensii"), nici la imbunatatirea strategiilor sociale sau la diversificarea modalitatilor de petrecere a timpului liber.

Faptul ca in Romania exista, potrivit statisticilor oficiale, peste 4 milioane de familii si persoane singure sarace sau cu venituri modeste, beneficiare ale ajutoarelor de incalzire si ale altor tipuri de sprijin acordate de stat, i-a determinat insa pe autorii programelor de guvernare ale partidelor sa propuna mentinerea in continuare a acestor "pomeni" si chiar majorarea unora dintre prestatiile sociale. Potrivit unui barometru al Fundatiei Soros, Romania a reusit sa ajunga, in 2006, la 3 milioane de persoane aflate in saracie absoluta, fata de 8 milioane de persoane in 2000.

Sectorul locativ a devenit si el un front important al bataliilor electorale, partidele lansand oferte consistente de case la pret subventionat, in sprijinul familiilor tinere. Unele dintre aceste oferte, precum cea a PSD, sunt considerate uto-pice de reprezentantii societatii civile, care sustin ca statul nu are cum sa suporte o subventie totala de 2,8 miliarde