A batut recorduri peste recorduri in Marea Britanie si probabil va face acelasi lucru in mai toate tarile lumii, dar noul Bond, chiar daca alearga incontinuu, este departe de energia uimitoare a relansarii seriei, "Casino Royale".
Primul film care este si continuarea celui anterior, "Quantum of Solace: Partea lui de consolare" ne alearga prin toata lumea, dar in acelasi timp schioapata ori de cate ori vajnicul agent 007 nu trebuie sa stranguleze pe cineva. Din nefericire, regizorul Marc Forster (punem pariu ca nu va regiza si continuarea?) a luat cateva decizii care diminueaza farmecul lui Bond si-l face sa semene nepermis de mult cu amnezicul Bourne.
In principiu, Bond (la fel de blondul Daniel Craig, dar cu ochii parca mai putin albastri) vrea sa razbune moartea frumoasei Vesper Lynd (Eva Green), iar pentru asta ajunge pana hat-departe, in Bolivia. Ajutat de Camille (Olga Kurylenko), si ea doritoare sa razbune o grea pierdere din copilarie, James Bond ajunge sa lupte si cu o misterioasa organizatie mondiala care se imbogateste distrugand ecosistemul planetei.
Pe parcurs, agentul renunta la prea multe dintre accesoriile care l-au transformat in protagonistul uneia dintre cele mai profitabile francize din istorie (cele 4,35 miliarde de dolari cu 22 de filme Bond au fost intrecute de cele 4,69 miliarde ale vrajitorasului Harry Potter, cu doar cinci filme la activ), astfel incat ajungi sa-l suspectezi ca ar fi vreun KGB-ist sub acoperire.
Probabil cel mai mare defect al noului Bond este "modernizarea" visata de Forster, care in cazul spionului seamana mai mult cu o lobotomie. In loc de agent cu pedigree, Bond este redus la un fel de acrobat-calau care-si executa urmaririle, sariturile si coregrafiile intr-o multime de orase ale lumii. Nu mai avem "Bond, James Bond" ("prea prafuit", zice Forster), nu mai avem "shaken, not stirred", Q dispare in
