Creştinii au intrat de astăzi în Postul Crăciunului, unul dintre cele mai mari de peste an. El ţine 40 de zile, ultima zi fiind 24 decembrie, în Ajunul Naşterii Domnului. Potrivit tradiţiei religioase, postul este prilej de curăţare trupească şi sufletească şi semnifică abţinerea parţială sau totală de la anumite mâncăruri. El este practicat din cele mai vechi timpuri pentru recăpătarea sănătăţii, pentru menţinerea tinereţii şi pentru iluminarea spirituală. Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Mare, care precede sărbătoarea de Paşti. Se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, exceptându-le pe cele din prima şi ultima săptămână ale postului, precum şi în sărbătorile religioase. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului, 24 decembrie, numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru: nu se mănâncă nimic până după-amiază, iar în unele zone chiar până la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. În tradiţia creştină, Postul Crăciunului ne purifică sufleteşte şi trupeşte, ne întăreşte organismul, fiind astfel pregătiţi pentru perioada de iarnă. Biserica recomandă ca, în perioada celor 40 de zile, să fie evitate situaţiile conflictuale sau discuţiile contradictorii, creştinii fiind sfătuiţi să îi ierte pe toţi cei care i-au supărat şi să le ceară iertare celor pe care i-au supărat, stabilind o relaţie bună cu toată lumea.

Tradiţie Postul religios al Crăciunului este practicat de mii de ani şi face parte integrantă din viaţa creştinului. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament, patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David, petrecând timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, cereau iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales. Prin durata sa, P