În timp ce politicienii de la Belgrad şi cei de la Priştina se ignoră, grupările mafiote par mult mai deschise la dialog, identificând un interes comun în traficul înfloritor de carburant din nordul Kosovo, relatează AFP.
Totul a pornit de la proclamarea independenţei Kosovo, în luna februarie a acestui an, când sârbii din nordul provinciei, regiune în care sunt majoritari, au distrus în semn de protest posturile de graniţă cu Serbia. Acest lucru a pus autorităţile de la Priştina, dar şi oficialii misiunii ONU în Kosovo, MINUK, în imposibilitatea de a controla tranzitul mărfurilor între Serbia şi noul stat autoproclamat.
O situaţie de care au profitat imediat grupările mafiote. În mod paradoxal, contrabanda este susţinută şi de diferendele politice. Deoarece autorităţile de la Belgrad nu recunosc independenţa fostei provincii Kosovo, pe care o consideră teritoriu sârbesc, nu există taxe de export pentru carburanţii transportaţi peste graniţă.
Astfel, camioanele încărcate cu combustibil achiziţionat de la rafinăriile din Serbia la preţuri pentru piaţa internă ajung ilicit în nordul Kosovo.
Preţurile sunt cu 30% mai mici decât cele practicate în restul Kosovo, suficient pentru a-i face pe oameni să treacă peste ostilităţile politice.
Centrul reţelei de contrabandă este oraşul Kosovska Mitroviţa, traversat de râul Ibar, care acţionează şi ca linie de demarcaţie între cele două etnii: în nordul oraşului trăiesc circa 20.000 de sârbi, iar în sud, 80.000 de albanezi. „Toţi cei din sudul Mitroviţei care deţin o maşină se aprovizionează cu combustibil din nord“, spune Skender Zeneli, proprietarul unui magazin alimentar.
Potrivit autorităţilor, reţeaua de contrabandă este controlată de doi şefi mafioţi din nordul oraşului şi de alţi patru din partea de sud. Oficialii de la Priştina estimează pentru
