La începutul acestei săptămâni, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) anunţa că ExoMars, misiunea europeană de explorare a suprafeţei marţiene, va fi demarată la începutul lui 2016 şi nu în noiembrie 2013, cum era prevăzut anterior. ExoMars urmează să detecteze, cu ajutorul unui vehicul inteligent, urme de viaţă pe această planetă. În urmă cu mai multe zile, Agenţia Spaţială Americană (NASA) publica, pe site-ul său, informaţia potrivit căreia sonda marţiană Phoenix a încetat să mai comunice cu Terra. Phoenix, primul modul spaţial creat de om care a ajuns pe Planeta Roşie, a rezistat eroic. Misiunea sa a fost prelungită cu 90 de zile faţă de programarea iniţială. Sonda americană ne-a confirmat prezenţa apei pe Marte.

Zi de zi, astfel de ştiri ne "inundă" căsuţele poştale online şi ocupă spaţii considerabile în presa de specialitate. Oamenii de ştiinţă în domeniu continuă să spere că vor face descoperiri uimitoare în spaţiul aşa-zis infinit. În urmă cu aproximativ 2.400 de ani, Aristotel credea că Pământul se află în centrul Universului, iar alţi erudiţi ai timpurilor acelea – să amintim, de pildă, de Heraclid – erau convinşi că Terra se învârtea în jurul astrului zilei (aceştia din urmă susţineau, de fapt, că Soarele se afla în centrul Universului şi totul gravita în jurul lui). Secolul al nouăsprezecelea a adus în prim-plan o nouă teorie care avea să revoluţioneze lumea oamenilor de ştiinţă. Este vorba de teoria potrivit căreia Universul este, în egală măsură, staţionar, omogen şi euclidian. La începutul secolului al douăzecilea, Einstein propunea o altă variantă – Universul este curbat (are rază de curbură) şi nestaţionar (evoluează prin modificarea densităţii).

Vă invităm să descoperiţi în ediţia de astăzi a ZOOM-ului un material documentar pe tema modelelor de Univers create de om. Articolul este scris de profesorul de fizică Dimitrie Ol