Lăsate la voia întâmplării de statul român, institutele de cercetare din România s-au transformat în adevărate mize imobiliare. În Bucureşti, ele au pierdut lupta cu oamenii de afaceri cu viziune şi au devenit proiecte rezidenţiale. Nici în provincie “viaţa” staţiunilor nu a fost mai uşoară, terenul generos deţinut de acestea fiind vânat cu insistenţă. Staţiunea de cercetare Pomicola Buzău este pe punctul de a pierde 50 de hectare printr-o retrocedare mai mult decât bizară. Institutul deţine peste 200 de hectare şi de doi ani încoace proiectele demarate au fost un succes. “Noi chiar puteam dovedi că în România se poate. Atunci când am preluat staţiunea nu am avut nici bani şi nici cultură de calitate. Acum mă uit cu drag la pământul care nu ne-a dezamăgit. Când am aflat că va trebui să renunţăm la 50 de hectare nu am fost împotrivă. Dacă este dreptul omului, de ce nu? Din păcate, dosarul este plin de ilegalităţi şi în aceste condiţii nu am putut să stăm cu mâinile în sân”, a declarat Crăciun Bica, directorul staţiunii.

DOSARUL BUCLUCAŞ

Partheniu Mihail George a depus dosarul de retrocedare în urmă cu zece ani. În tot acest timp, nici un metru pătrat de pământ nu a fost restituit. Imediat ce a decis să vândă drepturile litigioase unui om de afaceri cu viziune, lucrurile au luat o cu totul altă întorsătură. Nu numai că a primit şi cele 50 de hectare de teren arabil, dar a mai fost aprobată subit şi retrocedarea a peste 120 de hectare de pădure.

Prin procura din 2005, Partheniu îşi vinde practic bunul viitor lui Doloiu Gheorghe, un om de afaceri din Buzău. “În dosar există foarte multe neconcordanţe. Au folosit două hărţi cadastrale, cu marcarea diferită a terenului, una având incluse şi clădirile noastre. Apoi au folosit hărţi neactualizate, dar şi procese-verbale de punere în posesie datate diferit”, se explică în memoriul trimis Jurnalului Na