Specialiştii au determinat precis locul de unde îşi luau dacii piatra pentru celebrele lor cetăţi, dar zona nu a fost clasificată ca sit istoric Sursa: Remus Suciu

Măgura Călanului, locul de unde dacii au extras zeci de mii de metri cubi de piatră, este lăsată la discreţia căutătorilor de comori, la fel ca şi cetăţile dacice. Zona nu este nici măcar clasificată ca sit istoric, deşi este vorba despre singura carieră plasată în afara lumii greco-romane rămasă aproape la fel ca în antichitate.

Ultimul meşter pietrar din zonă a fost Iosif Negoescu. A locuit în satul Sântămăria de Piatră. S-a stins din viaţă în anul 1957.

Accesul se poate face pe două rute

Vechea carieră se află foarte aproape de oraşul Călan, judeţul Hunedoara, şi este unul dintre locurile în care localnicii obişnuiesc să se plimbe în weekenduri. Se poate ajunge aici în două feluri: pe ruta care pleacă din Valea Sângeorzului şi urcă pieptiş coasta cea mare (o oră şi jumătate doar „dus“) sau cu maşina, pe drumul care trece prin Sântămăria de Piatră şi urcă până lângă un releu de telefonie mobilă, de unde mai sunt doar vreo 10-15 minute de mers pe jos.

Drumul care urcă de la releu te afundă destul de repede în pădure. La un moment dat trebuie să abandonezi calea şi să faci dreapta, urcând o pantă uşoară. După câţiva paşi dai peste bolovani mari, unii de un metru lungime şi o jumătate de metru lăţime. Majoritatea au doar câte „trei feţe“, fiind, de fapt, rebuturile rezultate din activitatea pietrarilor antici. După un mic urcuş dai cu ochii şi de un front de lucru, un perete din care se vede clar cum au fost desprinse bucăţi mari de piatră, după urmele icurilor lăsate în calcar.

Căutătorii de comori au săpat după aurul dacic

Printre bolovani apar gropi nefireşti, rotunde, unele adânci de un metru. „Gropile astea de a