» Ingineria genetica, folosita pe scara larga pentru cresterea substantiala a productiei de alimente necesare consumului, are si reversul medaliei: imbolnavirea organismului in timp.
Potrivit unui articol interesant din "Revista romana de bioetica", denumit "Organismele modificate genetic – o tehnologie controversata", "ingineria genetica este ansamblul de tehnici care permit fie introducerea in patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau mai multe gene «de interes», fie codificarea expresiei unor gene prezente. Genele transferate se numesc «transgene», iar produsele obtinute sunt organisme modificate genetic sau organisme transgenice".
Doctorii Ana Maria Mihalache, Mihaela Vicol, Teodora Manea explica: "Beneficiile obtinute prin tehnicile de inginerie genetica in domeniul agroindustrial pot fi clasificate astfel: plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu continut crescut de proteine; cereale fara gluten; orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimurile dietetice; plante fara proteina, provocatoare de alergii (cum ar fi kiwi); rosii cu coacere in timpul transportului; soia cu o cantitate crescuta de lecitina (prezenta in mod obisnuit in galbenusul de ou), care e emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare". De asemenea, tehnica se aplica in productia de branzeturi, in hrana pentru dieta pasarilor si a porcilor, in obtinerea unor vitamine si arome alimentare.
Aceste interventii umane in structura naturala a alimentelor se intoarce impotriva omului, deoarece apar efectele adverse ale eliberarii in mediu a organismelor modificate genetic. Specialistii enumara cateva: boli umane (efecte toxice sau alergice); efecte negative asupra dinamicii si diversitatii genetice a populatiilor de specii din mediul respectiv; aparitia infertilitati
