In strategia anti-criza a Guvernului se vorbeste despre stimularea crearii a 20-25.000 de noi locuri de munca in urmatorii ani, dar nu se precizeaza nimic despre pastrarea celor aproximativ 30.000 care urmeaza sa fie desfiintate pana la sfarsitul anului.
In acelasi timp, Calin Popescu Tariceanu a vorbit despre construirea de locuinte sociale, dar nu a specificat nimic despre modul in care ar putea sa-i ajute statul pe cei care risca sa-si piarda casele in cazul in care ratele vor creste substantial.
Spre deosebire de alte state, precum cele din zona euro sau China, in strategia anti-criza nu se aminteste nimic despre incurajarea consumului. Este drept ca prin stimularea consumului Romania risca adancirea si mai mult a deficitelor, dar aceasta este cea mai simpla cale prin care se poate asigura o crestere economica similara cu cea din acest acest an, in contextul in care sectorul constructiilor stagneaza deja de cateva luni.
In conditiile in care consumam din import, iar doua treimi din importuri provin din tarile comunitare, nu este exclus ca autoritatile UE sa accepte un deficit de cont mai mare pentru Romania, mai ales daca prin aceasta am contribui la mentinerea productiei companiilor din Occident.
Premierul a uitat sa treaca in planul "guvernului sau" si masurile prin care s-ar putea stimula exporturile. Intr-un moment in care occidentalii isi indreapta atentia spre produsele ieftine, dar calitative, producatorii romani se pot transfera in unii dintre marii beneficiari ai acestei crize economice, daca se vor dovedi competitivi pe pietele externe.
Pana sa ajunga la capitolul exporturi, inaltul oficial guvernamental ar fi trebuit sa propuna un set de masuri menite sa duca la cresterea productivitatii interne, ocazie cu care s-ar fi rezolvat si o parte din problemele generate de cresterea consumului.
