Maladii pe care Europa le-a uitat şi un personal medical insuficient - reţeta care a dus românii în fruntea bolnăvicioşilor UE. Sursa: Cosmin Marinescu

Tuberculoza şi hepatita sunt doar câteva dintre bolile care îi macină pe români, dar care în Europa nu mai sunt de mult timp o ameninţare. Şi nu sunt singurele. „Ne confruntăm cu un exces de mortalitate cauzată de maladiile cardiovasculare. În acelaşi timp, numărul enorm de cazuri de boli digestive denotă nu doar sărăcie, ci şi un stil de viaţă nesănătos“, explică medicul specialist în sănătate publică, Aurora Dragomirişteanu.

Anul trecut, peste 154.000 de români au murit de inimă, urmaţi de alţi 45.000 - de cancer. Bolile de plămâni - şi ale aparatului respirator, în general - au ucis alţi aproape 13.000, în timp ce hepatitele au pus punct vieţii a peste 10.000 de conaţionali, potrivit datelor de la Ministerul Sănătăţii.

Portretul-robot al bolnavului

După cum arată statisticile autohtone şi europene, portretul-robot al românului suferind ar trebui să arate cam aşa: posesor de boală cronică la inimă, stomac, ficat, plămâni sau rinichi, un pic nebun, tuşind atât primăvara, cât şi toamna, cu mult mai multe şanse să moară în primul an de viaţă decât concetăţenii săi europeni. Dacă scapă, românul este de două ori mai expus la o hepatită B sau la o tuberculoză decât restul UE. Femeia româncă poate „candida“ cu şanse înzecite la un cancer de col uterin, care să o şi ucidă mai des decât pe surorile ei de pe Bătrânul Continent.

Tulburările afective majore şi psihice - în special schizofrenia - se află pe primul loc în topul bolilor cronice pentru care românii cumpără cel mai des medicamente, se arată într-un studiu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Pe locul doi sunt diversele tipuri de hepatită, urmate de leucemii, limfoame şi aplazii medulare.