Odinioară înfloritoare, zona cuprinsă între Piaţa Matache şi Gara de Nord e lăsată azi pradă autodistrugerii, în ideea că va fi transformată, cândva, într-o arteră mai largă. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
Deşi arată ca un cimitir al clădirilor moştenite din trecut, Calea Griviţei adăposteşte 55 de monumente istorice. Cel puţin atâtea sunt trecute în evidenţa Primăriei Municipiului Bucureşti. Dintre ele, aproape jumătate au fost revendicate, dar situaţia lor trenează prin judecătorii. Cele mai multe dintre clădirile ridicate de negustori acum mai bine de un secol, în vecinătatea pieţei lui Matache Măcelaru, au devenit un pericol, oricând riscând să se prăbuşească peste trecători. Regimul juridic încâlcit în care se află unele dintre ele, precum şi viitorul incert al zonei îi ţine pe investitori în stand-by.
Municipalitatea tot promite, de ani buni, o lărgire a străzilor Griviţa, Buzeşti şi Berzei, în ideea de a reface puntea de legătură între nordul şi sud-vestul Capitalei, până la Calea 13 Septembrie. Nimic n-a fost trecut, însă, nici măcar pe hârtie, deocamdată.
Cinematograful Feroviar, o ruină sinistră
Pe trotuarul de lângă scheletul Cinematografului Feroviar trecătorii grăbesc pasul. Nu vor să se trezească cu vreun zid peste ei şi oricum nu îşi pot ţine prea mult respiraţia din cauza mirosurilor grele.
„E aşa de când îl ştiu. Probabil sunt interese imobiliare în zonă, dar nu e normal să stăm cu mizeria asta. Ori îl repară, ori îl demolează, dar să nu îl mai ţină aşa, să ne cadă în cap, că oricum pică la cutremur ce a mai rămas din el“, spune Irina Tănase, nevoită să treacă pe aici de fiecare dată când merge spre Piaţa Matache.
În spatele faţadei care păstrează urme vagi ale frumuseţii arhitectonice de odinioară, cinematograful se surpă lent. Betoanele scărilor atârnă de pereţi, după ce stâlpi
